joi, 5 august 2010

Chapter 20:We are running with the time

Trecem pe langa viata si nu ne dam seama, mergem crestem ne schimbam intotdeauna crezi ca prietenii sunt pentru totdeauna si vezi ca incet incet cum cresti unii iti intorc spatele unii ii pierzi sau te pierd ei pe tine, si deodata te uiti in spate la toate clipele de neuitat: primul sarut, prima belea in care ai intrat, prima zi de vara, primul rasarit de soare, aceea noapte nedormita care parca e nesfarsita si continua si acum, ochii aia caprui care se afunda in intuneric, acel ultim fum care iti aminteste ca te asteapta cineva peste drum, acel gust amarui care ramane pe buze dupa sarutul de adio.
Trec prea departe cu gandul si se tatueaza iarasi aceleasi argumente in diferite locuri, miam dat seama ca pur si simplu timpul a zburat odata cu mine adica uitete si tu imi amintesc ca ieri ca am inceput scoala si suntem in toiul verii, cateodata am impresia ca sunt singurul nebun dar ma gandesc ca mai sunt sau ca nu sunt eu nebun, vreau sa scap de tot si toate sa nu mai am grija de nimeni de nici o persoana sa fiu doar eu si marea doar eu si gandurile mele totusi o singura persoana ar putea sa imi tina de urat in acele momente, sa o iau de la capat sa imi fac viata dinnou cu fiecare pas stiind ce ma asteapta de la a la z de la prima melodie pe care am ascultato la ultimul sarut sa le reorganizez pe toate sa imi fac un viitor adevarat....dar astea sunt doar alte ganduri trantite pe foaie si sper sa dispara pentru ca mam saturat vreau ca totul sa zboare, departe, departe....departe....
Ivan level low

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu